Unde-i uitarea si de ce nu mai vine ?
Sa rupa-amintirele ce tare ma dor,
sa smulga si ultimul semn de fior,
sa-mi stearga apusul si norii cei grei,
sa-mi stinga si focul aprins de-ochii tai...
Unde-i uitarea, ce-o strig ne-ncetat,
este posibil sa fi uitat ?
Cum o strig eu, nimeni n-o face
pe orice alee negresit o astept,
sa-mi intre in minte si-adanc in suflet,
sa-mi stearga din lacrimile ce amar le indur...
Unde-i uitare, unde-i uitare, unde-o gasesc...
pe care carare s-apuc s-o intalnesc
si cu ce glas sa o mai chem, cand mut a ramas
al meu indemn...unde-i uitare, de unde s-o chem?
Unde-i uitarea, cat de departe se-ascunde?
Cand toata speranta in ea imi mai pun,
cand sufletul tot ei il inchin, cu ultimul strop
neatins de venin.
Unde-i uitarea si de ce nu mai vine ?
Sa ma duca departe, departe de tine...
departe de inima ce refuza a crede
ca totu-i pierdut, ca nu mai e cale
sa ne intoarcem si ca nu o mai vrei...
Unde-i uitarea, sa uit ochii tai ?