si visul nu ti se intoarce,
cand ochii nu vor sa se-nchida
ca somnul dulce sa-i cuprinda,
cand luna te apasa-n tampla
vrand doar sa vezi ce se intampla....
facem trei pasi prin casa
si dezgropam povestea noastra.
Scoatem iar frunzele cazute
in zilele acelei toamne aurite,
le scuturam de praful dintre noi
si le-asezam pe alte-nmiresmate foi.
Gasesti o poza cu o nunta
privesc la ea si raman muta.
Ar fi putut sa fie-a mea,
puteam fi eu mireasa ta....
Un pliculet de ceai uitat,
atat de tare-nmiresmat,
ce mi l-ai dat tu intr-o iarna
cand ma plangeam ca-i frig afara,
gasindu-l ma gandesc ce bine
ar fi sa-l beau acum cu tine.
..........................................
Atatea amintiri marunte
ce zac in locuri prea tacute...
le dezgropam in noptile in care
uitarea "uita" sa-ti mai dea tarcoale....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu