Prin ceata, toamna-mi suna a turbare
si-a inima picata in uitare,
sub frunzele inghesuite cald sa-i tina,
pamantul imi miroase a rugina.
Si lupt cu zorii cand ma vor
le tot repet ca nu-s a lor...
eu, ma las prada noptilor,
fiorilor si ochilor.
Prin soapte dulci de vechi amor,
privesc copacii cum adorm
si se trezesc sub ploaia rece
cerand de maine-o alta lege...
Eu, lupt cu zorii cand ma vor,
le tot repet ca nu-s a lor
si ma las prada noptilor,
fiorilor si ochilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu