Prea sus

Oricat de dor mi-ar fi
sa-ti pun condei in mana
si sa te las sa-ti cerni
povestea pe hartie...
de teama nu o fac,
caci la sfarsit ajuns,
unul din noi ar fi
...prea sus.

Stiu ca povestea ta
s-ar termina mai altfel,
cu-n doliu si un suflet
pustiit...

Si totusi imi e dor
sa te mai vad scriind...
sa-mi las in palma capul
si sa adorm privind
condeiul cum se misca,
o lume noua zugravind.

De teama, nu iti cer
caci stiu ce mult te doare
cand nu stii ce sa-mpaci;
povestea, care-si merita sfarsitul
sau inima care iti cere
in viata sa ne lasi...