eu mortii ragaz i-as mai da,
sa treaca pe-aici peste-o vreme
dupa ce ti-oi goli inima.
De-as sti ca ti-e ochii mereu umezi
caci pe mine prea des nu ma vezi,
i-as cere nemilosului vant
sa nu bata unde privirile-ti sunt.
De-as sti ca pe buzele-ti dulci
iti picuri mereu al meu nume,
as lasa toate izvoarele seci
sa raman eu, sa-ti potolesti setea cu mine.
De-as sti ca briza marii sarate
ti-aminteste de vocea mea,
as cere valurilor sa stea nemiscate
s-auzi cat mai clar soapta mea:
'Am inima plina cu tine
si ma rog mortii ragaz sa iti dea,
sa vina pe-aici peste-o vreme
dupa ce mi-oi goli inima.'
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu