Un fluture hoinar

Plecat sa caute campii intinse
cu mii de flori inmiresmate
mi se trezeste, coloratul fluture
ca parca a uitat ceva, in urma lui...departe

Se aseaza atunci, cu aripile istovite
pe o banala floare de mac, ce inflorise
cazut pe ganduri, cu aripile-nchise
rememora tot ce pan-atunci traise.

Isi amintea vag de o floare
ce parca o lasase-acasa,
plecase seara de la ea
spunandu-i ca-i va fi mireasa.

Privea in jurul lui pierdut
caci gandul asta nu-i da pace
cum putea el, cu-atata gingasie
o suferinta sa provoace.

Drum lung era in urma lui,
si nu stia cu siguranta
cat timp trecuse pan-acuma,
din seara-n care el plecase.

Gandea de-acum cu voiosie
ca daca el se va intoarce
o va gasi tot asteptandu-l
si-l va lua voioasa-n brate

Imbarbatat de-o astfel perspectiva
porni viteaz pe-acelasi drum,
spunandu-si ca va face totul
sa simta iar al ei parfum.

Trecu o zi, doua, chiar trei
si intr-o seara luminoasa
ajunse unde o lasase
pe floarea lui cea prea-frumoasa

El cauta-n zadar, cu-ardoare,
parfumul si a ei culoare...
cand ea,cu o tristete amara
pierdea si ultima petala.

poza