Frunza asta linistita
sta pe banca si se-ntreaba,
cine oare la o parte
o va da pe ea vreodata.

Fie oare-ndragostitii
tinerei sau caruntiti,
tot plimbandu-se alene
si simtindu-se-obositi.

O vor lua cu gigasie
si-or plimba verdeata ei,
peste miile de ganduri
strecurate printre ei.

Se gandea de n-ar veni
vantul, cu-adierea-i lina
c-ar ramane saracuta
fara-o mangaiere fina.

poza