Drum nebun

Ai venit ieri și mâine pleci...
un drum nebun de dor croit,
la braț cu amăgirea...
Îmi spui povești ce nu le cred,
mai bine spune-mi...
ce-i iubirea ?
E oare-acel fior, ce inima
îmi strânge, când te privesc
sorbind cu lăcomie, cuvinte
parcă învățate pe de rost,
cuvinte care, ale multora au fost.
E oare ea cea care-mi fură,
amare lacrimi de cristal,
care mă fac să văd neclar.
E oare ea-n dorul hain
ce-mi face suflet necreștin.
E oare ea-n durerea mea,
atunci când nu te pot avea.
E oare ea cea care face
prin vene să îmi curgă foc,
când imi promiți cu jurăminte
că lângă tine am un loc.
Nu știi să-mi spui, pentru că eu
îți sunt alături când ți-e greu.
Și nu vei ști decât atunci
când nopțile-ți vor fi prea lungi,
când vei striga și glasul tău
lipsit va fi de-al meu ecou.

poza